Manifesta-ti lumina in lume

Ceea ce societatea gandeste despre voi si asteapta de la voi nu mai este atat de important. Mult mai important devine ceea ce aveti de facut aici, cum sa va manifestati lumina in aceasta lume

Cine este conectat?

Membru: 0
Vizitatori: 3

Ultimele comentarii

Va multumesc mult ...

31/07/2016 @ 13:14:18
de catre Admin


Cel mai mult imi place Psalmul ...

31/07/2016 @ 11:46:17
de catre Maria



Informatiile despre Psalmi le-am primit ...

17/01/2016 @ 10:13:37
de catre Admin


DE UNDE AVETI ACESTE INFORMATI DESPRE ...

17/01/2016 @ 00:17:20
de catre chirilov catalin


Se pare ca este ca ...

15/05/2014 @ 19:16:46
de catre Flavio


Anunt

Alegeti o tema



Calendar

August 2017
LunMarMierJocVinSamDum
 << < > >>
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   

rss Sindicalizare

Cuvinte cheie (tag-uri): "vindecare"

Prof.dr. Ioan Bradu Iamandescu-,,Pe muzica baroca, neuronii capata un ritm specific geniilor''


Preferința pentru muzica de calitate nu ține cont doar de educație, ci mai ales de inteligență, iar ascultarea muzicii are aproape numai efecte benefice. Profesorul Iamandescu a realizat primele studii de muzicoterapie din România, în cadrul catedrei de Psihologie Medicală și Psihosomatică a UMF „Carol Davila“ din București.

„Adevărul": Este adevărat că muzica ne poate face să simțim mai puțin durerea?


Ioan Bradu Iamandescu: Muzica joacă un rol mult mai important decât am putea crede. În Antichitate se mergea chiar până la folosirea flautului în dreptul zonei afectate de lumbago. Dincolo de asta, muzica și-a dovedit posibilități terapeutice în plan psihologic și somatic. De exemplu, efectul antalgic, de combatere a durerii, a fost evidențiat într-un mod spectaculos la femeile care făceau chiuretaj uterin. Cele care au ascultat numai muzică au simțit mai puțin durerea decât cele care au luat calmante. Muzica se utilizează foarte mult în ginecologie, acum și în chirurgie.

 Ați studiat efectele muzicii asupra organismului și ați scris un tratat de muzicoterapie în acest sens.

Am scris primul tratat de muzicoterapie receptivă, iar peste o săptămână-două va apărea o nouă ediție a acestui tratat, care a fost îmbunătățit prin contribuția a nouă personalități din domeniul muzicoterapiei internaționale. Aceste personalități m-au ajutat să lărgesc cadrul acestei abordări și să încerc să introduc muzicoterapia la noi în țară ca specialitate muzicală, lucru care este pe cale să se realizeze și cu ajutorul cadrelor didactice de la Universitatea de Muzică din București și al mai multor psihologi. Numai că este un domeniu foarte pretențios, care cere cel puțin trei ani de formare și acum este o tatonare în această direcție.
Cartea despre care vă vorbesc se adresează în primul rând melomanilor.

 Este eficientă orice melodie care ne place sau gusturile se discută? 

Orice muzică este eficientă, în mod sigur, dar s-a dovedit că piesele din repertoriul clasic și romantic activează cel mai mult creierul. Chiar dacă există așa-numita muzică preferată (unul vrea romanțe, unul vrea rock), există tomografia cu emisie de pozitroni care arată cum muzica lui Mozart activează 99%-100% din scoarța cerebrală. Și, în general, muzica simfonică și de cameră activează creierul în proporție de 90%, spre deosebire de muzica ușoară sau tangoul, de exemplu, care activează creierul în proporție de 50%.

Mai mult, nicio muzică nu poate depăși pragul pe care îl atinge muzica barocă, de exemplu, ale cărei unde sonore au frecvențe care se înscriu în zona de activare optimă a activității cerebrale. Dacă ascultăm muzică barocă, neuronii capătă un ritm de activitate ciclică între 8 și 12 cicli pe secundă, ceea ce se întâmplă numai în cazul geniilor! Numai că geniile îl au permanent, în vreme ce omul care ascultă muzică îl are doar cât ascultă muzica, dar este suficient, pentru că îmbunătățește memoria.

 Înseamnă că ar trebui să ascultăm muzică în timp ce învățăm?

 Da, muzică în stil baroc în special, adică Bach, Telemann, Handel. O doctorandă a mea, psihologul Liliana Neagu, a dovedit că persoanele care învață folosind acest fundal sonor obțin performanțe cu 40% mai mari la testele de memorie. Poate că mai târziu se va putea ca în sălile de clasă să se pună muzică în surdină ca fundal sonor, care să nu distragă atenția, dar care să favorizeze memoria.

 În afară de stimularea memoriei, ce alte efecte mai are muzica? Și ce tipuri de muzică clasică sunt cele mai indicate?

Muzica barocă are efecte foarte bune, slavă Domnului, și pentru relaxare, și pentru terapie, dar aici, sigur, îi putem include și pe Mozart, pe Beethoven, pe Wagner. De asemenea, efectul antalgic este mare și la muzica preferată. În studiile mele, am pus muzica pe care a vrut-o fiecare, chiar și muzică populară gen „Uhăi, bade". Și aceasta a avut efect antalgic. Dar am pus și muzică clasică și aceasta a avut mai mult succes! Știu acest lucru pentru că am avut un aparat care te ciupea și provoca durere, iar intensitatea senzației era înregistrată, aparatul spunea cât te doare. Eu vă pot spune că am avut Zona Zoster, cu dureri mari localizate la ureche, am crezut că am otită. Am ascultat la căști „Amurgul zeilor" de Wagner - șase ore, de la ora două la opt dimineața. Mă mai durea foarte puțin când am ajuns la medicul ORL-ist. În altă ordine de idei, o cercetare recentă a colectivului nostru a demonstrat o scădere considerabilă a glicemiei pe fondul audiției muzicii clasice. Toate aceste cercetări nu au alt rol decât să convingă marele public, dar și lumea medicală, de valoarea muzicoterapiei și să pregătească atmosfera în țara noastră pentru introducerea muzicoterapiei ca specialitate complexă, pe care trebuie să o practice fie un muzicolog cu pregătire de psihologie, fie un psiholog cu educație medicală, fie un medic care să aibă o cultură muzicală deosebită și noțiuni de psihologie.

 Se spune că plantele cresc mai bine, că văcuțele dau mai mult lapte pe muzică de Mozart. Este adevărat? 

Da. Și nu numai Mozart, muzică clasică, muzică armonioasă. Pe de altă parte, ascultând un discurs al lui Hitler, plantele s-au chircit, s-au ofilit.

 Diferă impactul pe care îl are muzica asupra noastră dacă o ascultăm în cadrul unui concert la Ateneu, de exemplu, sau acasă, la căști?

 La un concert, efectul este maxim, deoarece sunt trei factori implicați: în primul rând, concentrarea este mult mai bună, te duci la concert ca să asculți muzică. Pe de altă parte, este vorba de acțiunea sunetelor asupra corpului, întregul corp este învăluit de aceste efluvii sonore la modul direct. Și apoi, contează caracterul emoției colective. Este vorba de fenomenul de contagiune emoțională care potențează trăirile. Și caracterul de eveniment pe care îl are participarea la un concert este important.

 Sunt artiștii, în general, și persoanele care cântă, în special, mai sănătoși, mai fericiți sau mai puțin stresați decât ceilalți?

 Aici este vorba despre muzicoterapia activă pe care eu nu am analizat-o, deoarece este mult mai puțin la îndemâna oricui să cânte în casă, să cânte la un instrument chiar, poate cel mult să cânte într-un cor. Nu sunt studii foarte exacte în acest sens, încă nu avem o statistică și în știință nu poți să mergi numai pe impresii. Dar se pare că muzicienii trăiesc mai mult - cu unele excepții regretabile, desigur. Uitați-vă la marii zei, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, la 94 de ani cânta la pian, Pablo Casals. Muzica stimulează imunitatea, iar cine are o imunitate mai bună trăiește mai mult. Cel puțin din punctul acesta de vedere se poate spera. Dar ascultând muzică, efectele sunt cu siguranță benefice.

 Să revenim la gusturile muzicale.

 Vreau să rețineți un lucru. Nu există obstacol pentru a beneficia de efectele muzicii așa-zise grele. Nu este valabilă ideea că-ți trebuie neapărat o educație muzicală. O educație muzicală favorizează un contact mai ușor cu această muzică, dar oamenii care sunt foarte inteligenți apreciază un astfel de gen indiferent de cultura lor muzicală. Dovadă stau notele pe care ei le dau pieselor din repertoriul simfonic și de cameră. Cele mai noi cercetări pe care le-am făcut pe plan internațional sunt în domeniul muzicodiagnosticului, este un concept prin care reușesc să îmbogățesc examenul psihologic prin felul în care bolnavul descrie, pe baza impresiilor personale, ce îi sugerează muzica pe care o ascultă, fără să știe cine este compozitorul sau cum se numește piesa. O să vă dau un exemplu: o femeie de serviciu, când a ascultat un fragment de Wagner, „Călătoria lui Siegfried pe Rin", o muzică accesibilă, frumoasă, a fost extrem de impresionată și a descris exact ce a vrut să spună Wagner, dar într-o formă modificată, adaptată secolului: și-a amintit de o călătorie a ei nu cu luntrea, ci cu autobuzul, în care vedea locuri frumoase. I-am spus că are un nivel de inteligență ridicat și mi-a zis că a fost bună la carte, dar n-a putut să continue. Însă copilul ei este olimpic! Deci avea gena aceasta, dar nu s-a putut realiza. ''Muzica lui Mozart activează aproape 100% din scoarța cerebrală.''

 Ritmul trezește instinctele, melodia emoțiile, iar armonia inteligența Ce le transmiteți tinerilor care ascultă muzică „supărată", zgomotoasă? 

Să nu abandoneze o astfel de muzică, dar să nu devină prizonierii ei, să încerce și altceva. Să o asculte la petreceri, mai ales muzica ușoară de bună calitate, muzica de film. Și mai ales, să cânte ei înșiși, într-un cor, la un instrument. Îi dezvoltă mult. Anihilează efectul stresului și le finisează personalitatea. Îi face mai complecși.

 Dar manele?

Manelele, dacă vreți, sunt foarte bune pentru exacerbarea instinctelor. Și am spus tot. Dar exacerbează și instinctul de agresivitate, nu doar pe cel sexual, care e bun. Muzica manelelor activează toate organele și aparatele „de la buric în jos", ca să zic așa, în timp ce muzica cealaltă - „de la buric în sus".

De ce se intampla asa?

 Manelele înseamnă în primul rând ritm, iar ritmul stimulează instinctele. Melodia stimulează afectivitatea, emoțiile, le rafinează, iar armonia sonorităților, orchestrația stimulează inteligența. „Bolero"-ul lui Ravel, după părerea mea, este exemplul de muzică completă: are un ritm obsedant, este melodic și are o orchestrație care crește progresiv. Acesta este exemplul de muzică în care găsești toate cele trei trăsături. Riscă să devină oarecum „autiști" cei care ascultă muzică la căști în mijloacele de transport și în toate momentele în care vor să evadeze? 

Nu înseamnă că muzica îi face autiști, ci că aceia care au această înclinație spre introversie se izolează cu ajutorul muzicii. Unii evadează și pe calculator. Și eu zic că în lumea muzicii e mai bine decât în cea a calculatorului. Iar muzica poate fi un ecran foarte folositor pentru studiu, după cum spuneam. Revenind însă la căști, atenție la riscul hipoacuziei! În Germania, o treime din tineri sunt hipoacuzici, iar Germania nu este o țară din lumea a treia, ca noi.

Aveți un compozitor preferat?

Îmi place foarte mult Haydn. Mi se pare un rezervor de optimism extraordinar, o baterie care te încarcă. Preferințele acestea sunt însă și în funcție de starea de spirit și de activitatea pe care o faci. Sigur, și Mozart, și Bach, și Wagner. Beethoven rămâne însă Beethoven. Reprezintă omul cu toate dimensiunile lui, cu toate calitățile și cu toate defectele lui. Pe lângă el, toți ceilalți sunt îngeri. Iar Bach este... cum să zic. Bach este infinitul. ''O educație muzicală favorizează un contact mai ușor cu muzica grea, dar oamenii care sunt foarte inteligenți apreciază acest gen indiferent de cultura lor muzicală.''
  ''Manelele exacerbează instinctele. Activează toate organele și aparatele «de la buric în jos», ca să zic așa, în timp ce muzica cealaltă acționează «de la buric în sus». '' 


Una din două

- Instrument sau voce? Ce preferați să ascultați? Instrument. Dar și opera sau liedul. - Muzică clasică sau ambientală? Care ne relaxează mai bine? Muzica clasică (pe cei inteligenți!). - Concert în sală sau la căști? Ambele, cu preferință pentru concertul în sală. - Beethoven sau Mozart? Care compozitor ne ajută să ne concentrăm mai bine? Bach (râde). Poate și Mozart.

 CV

- Medic și psiholog - Data și locul nașterii:11 decembrie 1942, București - Studiile și cariera: - Licențiat în medicină și în psihologie - Președintele Societății de Psihosomatică Aplicată și Medicină Comportamentală din România - Șeful catedrei de Psihologie Medicală și Psihosomatică a UMF „Carol Davila" din București până în martie 2011, actualmente profesor asociat - Medic primar alergolog la Clinica Gral Medical Colentina - Autor a 22 de cărți în domeniul psihosomaticii generale și psihoneuroalergologiei - Autorul monografiei „Muzicoterapia receptivă"(foto) în 2004, reluată și îmbogățită împreună cu un colectiv interna­țional în 2011

Sursa- http://adevarul.ro










10 Ian 2016
Admin · 326 vizualizari · 0 comentarii
Categorii: Remedii naturale
 
Dreptul la Spiritualitate si dreptul de a aplica practici spirituale imi sunt garantate prin Constitutia Romaniei conform Art. 6 (Dreptul la Identitate), Art. 29 (Libertatea Constiintei), iar dreptul la exprimarea oricarei pareri despre orice astfel de practica si accesul la cultura sunt de asemenea garantate constitutional conform Art. 30 (Libertatea de Exprimare) si Art. 33 (Accesul la Cultura).