Manifesta-ti lumina in lume

Ceea ce societatea gandeste despre voi si asteapta de la voi nu mai este atat de important. Mult mai important devine ceea ce aveti de facut aici, cum sa va manifestati lumina in aceasta lume

Cine este conectat?

Membru: 0
Vizitator: 1

Ultimele comentarii

Va multumesc mult ...

31/07/2016 @ 13:14:18
de catre Admin


Cel mai mult imi place Psalmul ...

31/07/2016 @ 11:46:17
de catre Maria



Informatiile despre Psalmi le-am primit ...

17/01/2016 @ 10:13:37
de catre Admin


DE UNDE AVETI ACESTE INFORMATI DESPRE ...

17/01/2016 @ 00:17:20
de catre chirilov catalin


Se pare ca este ca ...

15/05/2014 @ 19:16:46
de catre Flavio


Anunt

Alegeti o tema



Calendar

August 2017
LunMarMierJocVinSamDum
 << < > >>
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   

rss Sindicalizare

Psalmii si vindecarea




10 Psalmi cu efecte terapeutice particulare

S-a constatat că citirea consecventă a unor texte biblice îmbunătățește climatul psihic, făcându-l favorabil restabilirii sănătății. Am auzit despre medici care și-au selectat un „repertoriu“ de texte biblice, pe care le rostesc atât pentru spiritualizarea actului medical clasic, cât și ca terapie autonomă. De exemplu, știu că un medic folosește sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrarea endocrină. Lectura Psalmilor se recomandă și în profilaxia degenerării. Iată motive pentru care propunem să se facă o corelație între Psalmi și vindecare.
Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuință psihosomatică va fi citit, cel puțin în șapte zile la rând, fie de către terapeut (care cunoaște modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicală), fie de pacient sau de penitent însuși. Citirea lui se face într-o stare de destindere, de liniște lăuntrică, cu uitare de sine, trăind profund fiecare cuvânt al Psalmului.
Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari în împrospătarea forțelor și refacerea sănătății. Pe aceștia î-am împărțit în patru mari categorii:
1. Psalmi cere se citesc în caz de boală, poticnire, stres de abandon, depresie anagapică, dizarmonie;
2. Psalmii profilaxiei, sau păstrătorii vieții;
3. Psalmii penitenței, sau ai purificării;
4. Psalmii perfecțiunii, pentru cei care, după însănătoșire, caută iluminarea.


I. Psalmii însănătoșirii: 22 și 102


Psalmul 22 (în unele Biblii este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul: „Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi“ („Domnul este păstorul meu“) se citește pentru orice fel de „poticnire“ maladivă, psihică sau somatică. Este un Psalm al însănătoșirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui constă nu doar în sugestie, ci în activarea arhetipului Tatălui protector și dătător de viață. Tatăl care biruiește „valea umbrei morții“ stimulând resursele vieții, neutralizând potrivnicii sau tăietorii vieții. „Toiagul tău și varga ta, acestea m-au mângâiat… “; lovirea sorții este resimțită ca operație psihică de întărire.
Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renașterii și pe simbolul salvării: începând cu salvarea fizică (hrana, apa), continuând cu cea energetică („...Sufletul meu l-a întors“) și terminând cu cea pontificală („ca să locuiesc în casa Domnului... “). Efectul medical și atitudinea mentală imunogenă decurg din identificarea cu realitatea Duhului.

Psalmul 102 (103)
începe cu versetul: „Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul… “. Acesta conține sugestii puternice, care creează un bine mintal — condiția restabilirii sănătății. Pacientul e întărit în redescoperirea legii revelate. Este prin excelență un psalm al regenerării, al întineririi.

PSALMUL 22


1. Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi.
2. La loc de pășune, acolo m-a sălășluit; la apa odihnei m-a hrănit.
3. Sufletul meu l-a întors, povățuitu-m-a pe căile dreptății, pentru numele Lui.
4. Că de voi și umbla în mijlocul morții, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine ești.
5. Toiagul Tău și varga Ta, acestea m-au mângâiat.
6. Gătit-ai masa înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu și paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic.
7. Și mila Ta mă va urma în toate zilele vieții mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.

PSALMUL 102


1. Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul și toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui.
2. Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul și nu uita toate răsplătirile Lui.
3. Pe Cel ce curățește toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale;
4. Pe Cel ce izbăvește din stricăciune viata ta, pe Cel ce te încununează cu mila și cu îndurări;
5. Pe Cel ce umple de bunătăți pofta ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețile tale.
6. Cel ce face milostenie, Domnul, și judecata tuturor celor ce li se face strâmbătate.
7. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
8. Îndurat și milostiv este Domnul, îndelung–răbdător și mult-milostiv.
9. Nu până în sfârșit se va iuți, nici în veac se va mânia.
10. Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
11. Ci cât este departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.
12. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.
13. În ce chip miluiește tatăl pe fii, așa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
14. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-și-a aminte că țărână suntem.
15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; așa va înflori.
16. Că vânt a trecut peste el și nu va mai fi și nu se va mai cunoaște încă locul său.
17. Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul,
18. Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc legământul Lui
19. Și își aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul în cer a gătit scaunul Sau și împărăția Lui peste toti stăpânește.
20. Binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui, cei tari la vârtute, care faceți cuvântul Lui și auziți glasul cuvintelor Lui.
21. Binecuvântați pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceți voia Lui.
22. Binecuvântați pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvântează suflete al meu pe Domnul.

II. Psalmii profilactici: 6 și 38


Psalmul 6 începe cu „Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerți… “. Este un Psalm care evidențiază relația între păcat și boală. Eroarea, contrazicerea legii, păcatul, au ca urmare o îmbolnăvire somatică sau psihică. Boala psihică apare mai întâi ca o îngustare a minții, alteori ca o tulburare de personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu lasă păcatul să se încuibe până ajunge boală, ci-l stopează.
Trebuie spus că boala nu e o pedeapsă pentru păcat, ci o oprire de la păcat. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. El a implantat în om, în fiecare celulă a corpului omenesc, legea Sa. Când legea este încălcată sau contrazisă, se manifestă durerea și boala — nu întru pedeapsă, însă întru restabilirea legii.

Psalmul 38 (39)
care începe cu «Zis-am: „Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea… “» («Zis-am: "Voi veghe asupra căilor mele… “»). Este un Psalm care ne trezește pulsiunile morții: prin luarea de cunoștință a condiției noastre de trecători, de pelerini pe acest pământ. Amintirea morții nu naște tristețe, ci o valorizare corectă a vieții. Este aici conținut și mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens în acest univers… (În alt Psalm găsim o idee care ar părea șocantă prin paradoxul ei: „minciună sunt fiii oamenilor“, ca o traumă de trezire spre Duh, spre salvare spirituală).

PSALMUL 6


1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerți.
2. Miluiește-mă, Doamne, că neputincios sunt; vindecă-mă, Doamne, că s-au tulburat oasele mele;
3. Și sufletul meu s-a tulburat foarte și Tu, Doamne, până când?
4. Întoarce-Te, Doamne; izbăvește sufletul meu, mântuiește-mă, pentru mila Ta.
5. Că nu este întru moarte cel ce Te pomenește pe Tine. Și în iad cine Te va lauda pe Tine?
6. Ostenit-am întru suspinul meu, spăla-voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele așternutul meu voi uda.
7. Tulburatu-s-a de supărare ochiul meu, îmbătrânit-am între toți vrăjmașii mei.
8. Depărtați-vă de la mine toți cei ce lucrați fărădelegea, că a auzit Domnul glasul plângerii mele.
9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugăciunea mea a primit.
10. Să se rușineze și să se tulbure foarte toți vrăjmașii mei; să se întoarcă și să se rușineze foarte degrab.

PSALMUL 38


1. Zis-am: "Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea;
2. Pus-am gurii mele pază, când a stat păcătosul împotriva mea".
3. Amuțit-am și m-am smerit și nici de bine n-am grăit și durerea mea s-a înnoit.
4. Înfierbântatu-s-a inima mea înăuntrul meu și în cugetul meu se va aprinde foc.
5. Grăit-am cu limba mea: "Fă-mi cunoscut, Doamne, sfârșitul meu,
6. Și numărul zilelor mele care este, ca să știu ce-mi lipsește".
7. Iată, cu palma ai măsurat zilele mele ș i statul meu ca nimic înaintea Ta.
8. Dar toate sunt deșertăciuni; tot omul ce viază.
9. Deși ca o umbra trece omul, dar în zadar se tulbura.
10. Strânge comori și nu știe cui le adună pe ele.
11. Și acum cine este răbdarea mea? Oare, nu Domnul? Și statul meu de la Tine este.
12. De toate fărădelegile mele izbăvește-mă; ocară celui fără de minte nu mă da.
13. Amuțit-am și n-am deschis gura mea, că Tu ești Cel ce m-ai făcut pe mine. Depărtează de la mine bătăile Tale.
14. De tăria mâinii Tale, eu m-am sfârșit. Cu mustrări pentru fărădelege ai pedepsit pe om
15. Și ai subțiat ca pânza de păianjen sufletul său; dar în deșert se tulbură tot pământeanul.
16. Auzi rugăciunea mea, Doamne, și cererea mea ascult-o; lacrimile mele să nu le treci,
17. Căci străin sunt eu la Tine și străin ca toți părinții mei.
18. Lasă-mă ca să mă odihnesc, mai înainte de a mă duce și de a nu mai fi.

III. Psalmii penitenței sau ai purificării: 21, 31, 50, 141


Însănătoșirea presupune două etape: arderea negativității ancestrale sau achiziționate și restabilirea comunității cu armonia divină.

Psalmul 21 (22)
începe cu „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit?“ („Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit?“). Știm că Iisus, pe cruce, făcea rugăciunea sa, rostind acest Psalm: „Eli, Eli! Lama sabahtani?“ (Mat. 27:46). Nu-i vorba, deci, de o poticnire sau o deznădejde a Sa, ci de penitență pentru neamul omenesc. Iisus rostește acest Psalm, căci în acel moment El îi îndeplinește profeția; în acest Psalm se spune: „Străpuns-au mâinile mele și picioarele mele (…) și pentru cămașa mea au aruncat sorți“. Penitența Lui arde păcatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizăm penitența lui Hristos însuși.

Psalmul 31 (32).
„Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleșug…“ („Ferice de cel cu fărădelegea iertată și de cel cu păcatul acoperit. Ferice de omul căruia nu-i ține în seamă Domnul nelegiuirea! Ferice de omul căruia Domnul nu-i socotește greșala“).
Este un Psalm cu putere de întărire. Apare însă întrebarea: există oare greșeli care nu sunt „socotite“? Greșeli pentru care nu plătești prin boală sau moarte? Există greșeli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea? Răspunsul, (afirmativ), rezultă și din acest Psalm, dar și din observarea unei cazuistici a penitenței universale, însoțit însă de următoarea explicație: prin greșeală, te micșorezi. Poți trăi și micșorat, suportând însă toate inconvenientele micșorării tale: marginalizare, mediocritate… Poți trăi micșorat și sănătos(!), cu condiția să nu ieși de sub binecuvântare, ca micșorarea să nu devină nimicire.

Psalmul 50 (51).
„Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta… (…) Întoarce fața Ta de la păcatele mele…“. Este cel mai important Psalm al penitenței. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnică a acestui Psalm, timp de 21 de zile. El conține și sugestia arderii păcatului, dar și imperativul iertării, ca ultima șansă a purificării.

Psalmul 141 (142).
„Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.“ („Cu glasul meu strig către Domnul…“). Este Psalmul asumării sacrificiului de sine, spre ridicare celor părăsiți și spre transformarea singurătății în șansă.

PSALMUL 21


1. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greșelilor mele.
2. Dumnezeul meu, striga-voi ziua și nu vei auzi, și noaptea și nu Te vei gândi la mine.
3. Iar Tu întru cele sfinte locuiești, laudă lui Israel.
4. În Tine au nădăjduit părinții noștri, nădăjduit-au în Tine și i-ai izbăvit pe ei.
5. Către Tine au strigat și s-au mântuit, în Tine au nădăjduit și nu s-au rușinat.
6. Iar eu sunt vierme și nu om, ocara oamenilor și defăimarea poporului.
7. Toți cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:
8. "Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voiește pe el".
9. Că Tu ești Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele.
10. Spre Tine m-am aruncat de la naștere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu ești Tu.
11. Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape, și nu este cine să-mi ajute.
12. Înconjuratu-m-au viței mulți, tauri grași m-au împresurat.
13. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpește și răcnește.
14. Ca apa m-am vărsat și s-au risipit toate oasele mele.
15. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topește în mijlocul pântecelui meu.
16. Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, și limba mea s-a lipit de cerul gurii mele și în țărâna morții m-ai coborât.
17. Că m-au înconjurat câini mulți, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
18. Străpuns-au mâinile mele și picioarele mele.
19. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau și se uitau la mine.
20. Împărțit-au hainele mele loruși și pentru cămașa mea au aruncat sorți.
21. Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte.
22. Izbăvește de sabie sufletul meu și din gheara câinelui viața mea.
23. Izbăvește-mă din gura leului și din coarnele taurilor smerenia mea.
24. Spune-voi numele Tău fraților mei; în mijlocul adunării Te voi lauda, zicând:
25. Cei ce vă temeți de Domnul, lăudați-L pe El, toată seminția lui Iacob slăviți-L pe El!
26. Să se teama de Dânsul toată seminția lui Israel.
27. Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului,
28. Nici n-a întors fala Lui de la mine și când am strigat către Dansul, m-a auzit.
29. De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El.
30. Mânca-vor săracii și se vor satura și vor lauda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dansul vii vor fi inimile lor în veacul veacului.
31. Își vor aduce aminte și se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului.
32. Și se vor închina înaintea Lui toate semințiile neamurilor.
33. Că a Domnului este împărăția și El stăpânește peste neamuri.
34. Mâncat-au și s-au închinat toți grașii pământului, înaintea Lui vor cădea toți cei ce se coboară în pământ.
35. Și sufletul meu în El viază, și seminția mea va sluji Lui.
36. Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. Și vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naște și ce a făcut Domnul.

PSALMUL 31


l. Fericiți cărora s-au iertat fărădelegile și cărora s-au acoperit păcatele.
2. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleșug.
3. Că am tăcut, îmbătrânit-au oasele mele, când strigam toată ziua.
4. Că ziua și noaptea s-a îngreunat peste mine mâna Ta și am căzut în suferința când ghimpele Tău mă împungea.
5. Păcatul meu l-am cunoscut și fărădelegea mea n-am ascuns-o, împotriva mea.
6. Zis-am: "Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului"; și Tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu.
7. Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul la vreme potrivită, iar potop de ape multe de el nu se va apropia.
8. Tu ești scăparea mea din necazul ce mă cuprinde, bucuria mea; izbăvește-mă de cei ce m-au înconjurat.
9. Înțelepți-te-voi și te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei merge; aținti-voi spre tine ochii Mei.
10. Nu fi ca un cal și ca un catâr, la care nu este pricepere; cu zăbală și cu frâu fălcile lor voi strânge ca să nu se apropie de tine.
11. Multe sunt bătăile păcătosului; iar pe cel ce nădăjduiește în Domnul, mila îl va înconjura.
12. Veseliți-vă în Domnul și vă bucurați, drepților, și vă lăudați toți cei drepți la inimă.

PSALMUL 50


l. Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea.
7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le.
11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește.
14. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce.
15. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfa, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

PSALMUL 141


l. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.
2. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.
3. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursa mie.
4. Luat-am seama de-a dreapta și am privit și nu era cine să mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine și nu este cel ce căuta sufletul meu.
5. Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: „Tu ești nădejdea mea, partea mea ești în pământul celor vii“.
6. Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăvește-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.
7. Scoate din temnița sufletul meu, ca să laude numele Tău, Doamne. Pe mine mă așteaptă drepții, până ce-mi vei răsplăti mie.

IV. Psalmii desăvârșirii: 45 și 118.
Litania Legii


Psalmul 45 (46).
„Dumnezeu este scăparea și puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară.“ („Dumnezeu este adăpostul și sprijinul nostru…“). Este un Psalm al practicii spirituale. Adevărata sănătate nu este o problemă medicală, ci sufletească. De aici reiese și importanța acestui Psalm al ascezei, unde găsim scris: „Opriți-vă și cunoașteți că Eu sunt Dumnezeu…“ („Oprește-te și cunoaște…“) (45:10). Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au dezvoltat acest verset, vorbind despre cele 6 opriri ale realizării.

Psalmul 118 (119).
„Fericiți cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.“ („Ferice de cei fără prihană în calea lor…“). Psalmul acesta îi „încununează“ pe toți ceilalți. Este un tratat de medicină, de înțelepciune, de mistică. El reamintește secretul restaurării omului — interiorizarea Legii revelate — și cauza bolilor — încălcarea legilor universale. Cele mai importante legi universale pe care le încalcă omul sunt iubirea de Dumnezeu și iubirea de semen. Această încălcare se numește: agresivitate, egoism, mândrie, furie, vanitate, osândirea aproapelui și neputința iertării.
Psihologia numește această serie de erori, structurate în caracter, „complexul Cain“: tendința omului de-și elimina semenul. Această tendință — adesea tradusă în practică — are ca urmare și ca avertisment o îmbolnăvire. Blestemul, blasfemia, ura, osândirea, au ca primă urmare o cefalee, o dereglare endocrină sau circulatorie, o scădere energetică. Nu ca să te pedepsească, ci ca să te oprească de la încălcarea legii universale. Psalmul 118 ne trezește în memorie detaliile legii, rememorarea lor continuă, întru deplina sănătate a trupului și întru iluminarea minții.
Nota Bene. Se înțelege că nu numai Psalmii selectați de noi aici, ci toți ceilalți, au o energie benefică salvării noastre. Scrierile revelate conțin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi, oamenii moderni. Regăsirea lor cere un travaliu ascetic, de fiecare dată răsplătit.

PSALMUL 45


1. Dumnezeu este scăparea și puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară.
2. Pentru aceasta nu ne vom teme când se va cutremura pământul și se vor muta munții în inima mărilor.
3. Venit-au și s-au tulburat apele lor, cutremuratu-s-au munții de tăria lui.
4. Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; Cel Preaînalt a sfințit locașul Lui.
5. Dumnezeu este în mijlocul cetății, nu se va clătina; o va ajuta Dumnezeu dis-de-dimineață.
6. Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au împărățiile; dat-a Cel Preaînalt glasul Lui, cutremuratu-s-a pământul.
7. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
8. Veniți și vedeți lucrurile lui Dumnezeu, minunile pe care le-a pus Domnul pe pământ.
9. Pune-va capăt războaielor până la marginile pământului, arcul va sfărâma și va frânge arma, iar pavezele în foc le va arde.
10. Opriți-vă și cunoașteți că Eu sunt Dumnezeu, înălța-Mă-voi pe pământ.
11. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.

PSALMUL 118


1. Fericiți cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.
2. Fericiți cei ce păzesc poruncile Lui și-L caută cu toată inima lor,
3. Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea.
4. Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte.
5. O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile Tale!
6. Atunci nu mă voi rușina când voi căuta spre toate poruncile Tale.
7. Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca sa învăț judecățile dreptății Tale.
8. Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârșit.
9. Prin ce își va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale.
10. Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale.
11. În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greșesc ție.
12. Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale.
13. Cu buzele am rostit toate judecățile gurii Tale.
14. În calea mărturiilor Tale m-am desfătat ca de toată bogăția.
15. La poruncile Tale voi cugeta și voi cunoaște căile Tale.
16. La îndreptările Tale voi cugeta și nu voi uita cuvintele Tale.
17. Răsplătește robului Tău! Voi trăi și voi păzi poruncile Tale.
18. Deschide ochii mei și voi cunoaște minunile din legea Ta.
19. Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale.
20. Aprins e sufletul meu de dorirea judecăților Tale, în toată vremea.
21. Certat-ai pe cei mândri; blestemați sunt cei ce se abat de la poruncile Tale.
22. Ia de la mine ocara și defăimarea, că mărturiile Tale am păzit.
23. Pentru că au șezut căpeteniile și pe mine mă cleveteau, iar robul Tău cugeta la îndreptările Tale.
24. Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu.
25. Lipitu-s-a de pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău.
26. Vestit-am căile mele și m-ai auzit; învață-mă îndreptările Tale.
27. Fă să înțeleg calea îndreptărilor Tale și voi cugeta la minunile Tale.
28. Istovitu-s-a sufletul meu de supărare; întărește-mă întru cuvintele Tale.
29. Depărtează de la mine calea nedreptății și cu legea Ta mă miluiește.
30. Calea adevărului am ales și judecățile Tale nu le-am uitat.
31. Lipitu-m-am de mărturiile Tale, Doamne, să nu mă ruținezi.
32. Pe calea poruncilor Tale am alergat când ai lărgit inima mea.
33. Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor Tale și o voi păzi pururea.
34. Înțelepțește-mă și voi căuta legea Ta și o voi păzi cu toată inima mea.
35. Povățuiește-mă pe cărarea poruncilor Tale, că aceasta am voit.
36. Pleacă inima mea la mărturiile Tale și nu la lăcomie.
37. Întoarce ochii mei ca să nu vadă deșertăciunea; în calea Ta viază-mă.
38. Împlinește robului Tău cuvântul Tău, care este pentru cei ce se tem de Tine.
39. Îndepărtează ocară, de care mă tem, căci judecățile Tale sunt bune.
40. Iată, am dorit poruncile Tale; întru dreptatea Ta viază-mă.
41. Să vină peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, după cuvântul Tău,
42. Și voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele Tale.
43. Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului, până în sfârșit, că întru judecățile Tale am nădăjduit,
44. Și voi păzi legea Ta pururea, în veac și în veacul veacului.
45. Am umblat întru lărgime, că poruncile Tale am căutat.
46. Am vorbit despre mărturiile Tale, înaintea împăraților, și nu m-am rușinat.
47. Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte.
48. Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit și am cugetat la îndreptările Tale.
49. Adu-Ți aminte de cuvântul Tău, către robul Tău, întru care mi-ai dat nădejde.
50. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, ca cuvântul Tău m-a viat.
51. Cei mândri m-au batjocorit peste măsură, dar de la legea Ta nu m-am abătut.
52. Adusu-mi-am aminte de judecățile Tale cele din veac, Doamne, și m-am mângâiat.
53. Mâhnire m-a cuprins din pricina păcătoșilor, care părăsesc legea Ta.
54. Cântate erau de mine îndreptările Tale, în locul pribegiei mele.
55. Adusu-mi-am aminte de numele Tău, Doamne, și am păzit legea Ta.
56. Aceasta s-a făcut mie, că îndreptările Tale am cautat.
57. Partea mea ești, Doamne, zis-am să păzesc legea Ta.
58. Rugatu-m-am feței Tale, din toată inima mea, miluiește-mă după cuvântul Tău.
59. Cugetat-am la căile Tale și am întors picioarele mele la mărturiile Tale.
60. Gata am fost și nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale.
61. Funiile păcătoșilor s-au înfășurat împrejurul meu, dar legea Ta n-am uitat.
62. La miezul nopții m-am sculat ca să Te laud pe Tine, pentru judecățile dreptății Tale.
63. Părtaș sunt cu toți cei ce se tem de Tine și păzesc poruncile Tale.
64. De mila Ta, Doamne, este plin pământul; îndreptările Tale mă învață.
65. Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, după cuvântul Tău.
66. Învață-mă bunătatea, învățătura și cunoștința, că în poruncile Tale am crezut.
67. Mai înainte de a fi umilit, am greșit; pentru aceasta cuvântul Tău am păzit.
68. Bun ești Tu, Doamne, și întru bunătatea Ta, învață-mă îndreptările Tale.
69. Înmulțitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toată inima mea voi cerceta poruncile Tale.
70. Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor, iar eu cu legea Ta m-am desfătat.
71. Bine este mie că m-ai smerit, ca să învăț îndreptările Tale.
72. Bună-mi este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur și argint.
73. Mâinile Tale m-au făcut și m-au zidit, înțelepțește-mă și voi învăța poruncile Tale.
74. Cei ce se tem de Tine mă vor vedea și se vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit.
75. Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecățile Tale și întru adevăr m-ai smerit.
76. Facă-se dar, mila Ta, ca să mă mângâie, după cuvântul Tău, către robul Tău.
77. Să vină peste mine îndurările Tale și voi trăi, că legea Ta cugetarea mea este.
78. Să se rușineze cei mândri, că pe nedrept m-au nedreptățit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale.
79. Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine și cei ce cunosc mărturiile Tale.
80. Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, ca să nu mă rușinez.
81. Se topește sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.
82. Sfârșitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău, zicând: „Când mă vei mângâia?“
83. Că m-am făcut ca un foale la fum, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
84. Câte sunt zilele robului Tău? Când vei judeca pe cei ce mă prigonesc?
85. Spusu-mi-au călcătorii de lege deșertăciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne.
86. Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajuta-mă!
87. Puțin a fost de nu m-am sfârșit pe pământ, dar eu n-am părăsit poruncile Tale.
88. După mila Ta viază-mă și voi păzi mărturiile gurii mele.
89. În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne în cer;
90. În neam și în neam adevărul Tău. Întemeiat-ai pământul și rămâne.
91. După rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt slujitoare ție.
92. De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aș fi pierit întru necazul meu.
93. În veac nu voi uita îndreptările Tale, că într-însele m-ai viat, Doamne.
94. Al Tău sunt eu, mântuiește-mă, că îndreptările Tale am căutat.
95. Pe mine m-au așteptat păcătoșii ca să mă piardă. Mărturiile Tale am priceput.
96. La tot lucrul desăvârșit am văzut sfârșit, dar porunca Ta este fără de sfârșit.
97. Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este.
98. Mai mult decât pe vrăjmașii mei mai înțelepțit cu porunca Ta, că în veac a mea este.
99. Mai mult decât învățătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale gândirea mea este.
100. Mai mult decât bătrânii am înțeles, că poruncile Tale am căutat.
101. De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca să păzesc cuvintele Tale.
102. De la judecățile Tale nu m-am abătut, că Tu ai pus mie lege.
103. Cât sunt de dulci limbii mele, cuvintele Tale, mai mult decât mierea, în gura mea!
104. Din poruncile Tale m-am făcut priceput; pentru aceasta am urât toată calea nedreptății.
105. Făclie picioarelor mele este legea Ta și lumina cărărilor mele.
106. Juratu-m-am și m-am hotărât să păzesc judecățile dreptății Tale.
107. Umilit am fost până în sfârșit: Doamne, viază-mă, după cuvântul Tău.
108. Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoiește-le Doamne, și judecățile Tale mă învață.
109. Sufletul meu în mâinile Tale este pururea și legea Ta n-am uitat.
110. Pusu-mi-au păcătoșii cursă mie, dar de la poruncile Tale n-am rătăcit.
111. Moștenit-am mărturiile Tale în veac, că bucurie inimii mele sunt ele.
112. Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările Tale în veac spre răsplătire.
113. Pe călcătorii de lege am urât și legea Ta am iubit.
114. Ajutorul meu și sprijinitorul meu ești Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit.
115. Depărtați-vă de la mine cei ce vicleniți și voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.
116. Apără-mă, după cuvântul Tău, și mă viază și să nu-mi dai de rușine așteptarea mea.
117. Ajută-mă și mă voi mântui și voi cugeta la îndreptările Tale, pururea.
118. Defăimat-ai pe toți cei ce se depărtează de la îndreptările Tale, pentru că nedrept este gândul lor.
119. Socotit-am călcători de lege pe toți păcătoșii pământului; pentru aceasta am iubit mărturiile Tale, pururea.
120. Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecățile Tale m-am temut.
121. Făcut-am judecată și dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate.
122. Primește pe robul Tău în bunătate, ca să nu mă clevetească cei mândri.
123. Sfârșitu-sau ochii mei după mântuirea Ta și după cuvântul dreptății Tale.
124. Fă cu robul Tău, după mila Ta, și îndreptările Tale mă învață.
125. Robul Tău sunt eu; înțelepțește-mă și voi cunoaște mărturiile Tale.
126. Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta.
127. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale, mai mult decât aurul și topazul.
128. Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am îndreptat, toată calea nedreaptă am urât.
129. Minunate sunt mărturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu.
130. Arătarea cuvintelor Tale luminează și înțelepțește pe prunci.
131. Gura mea am deschis și am aflat, că de poruncile Tale am dorit.
132. Caută spre mine și mă miluiește, după judecata Ta, fală de cei ce iubesc numele Tău.
133. Pașii mei îndreptează-i după cuvântul Tău, și să nu mă stăpânească nici o fărădelege.
134. Izbăvește-mă de clevetirea oamenilor și voi păzi poruncile Tale.
135. Fața Ta arat-o robului Tău și mă învață poruncile Tale.
136. Izvoare de apă s-au coborât din ochii mei, pentru ca n-am păzit legea Ta.
137. Drept ești, Doamne, și drepte sunt judecățile Tale.
138. Poruncit-ai cu dreptate mărturiile Tale și cu tot adevărul.
139. Topitu-m-a râvna casei Tale, că au uitat cuvintele Tale vrăjmașii mei.
140. Lămurit cu foc este cuvântul Tău foarte și robul Tău l-a iubit pe el.
141. Tânăr sunt eu și defăimat, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
142. Dreptatea Ta este dreptate în veac și legea Ta adevărul.
143. Necazuri și nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea.
144. Drepte sunt mărturiile Tale, în veac; înțelepțește-mă și voi fi viu.
145. Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă, Doamne! Îndreptările Tale voi cauta.
146. Strigat-am către Tine, mântuiește-mă, și voi păzi mărturiile Tale.
147. Din zori m-am sculat și am strigat; întru cuvintele Tale am nădăjduit.
148. Deschis-am ochii mei dis-de-dimineață, ca să cuget la cuvintele Tale.
149. Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta; după judecata Ta mă viază.
150. Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu fărădelege, dar de la legea Ta s-au îndepărtat.
151. Aproape ești Tu, Doamne, și toate poruncile Tale sunt adevărul.
152. Din început am cunoscut, din mărturiile Tale, că în veac le-ai întemeiat pe ele.
153. Vezi smerenia mea și mă scoate, că legea Ta n-am uitat.
154. Judecă pricina mea și mă izbăvește; după cuvântul Tău, fă-mă viu.
155. Departe de păcătoși este mântuirea, că îndreptările Tale n-au căutat.
156. Îndurările Tale multe sunt Doamne; după judecata Ta mă viază.
157. Mulți sunt cei ce mă prigonesc și mă necăjesc, dar de la mărturiile Tale nu m-am abătut.
158. Văzut-am pe cei nepricepuți și mă sfârșeam, că n-au păzit cuvintele Tale.
159: Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne; întru mila Ta mă viază.
160. Începutul cuvintelor Tale este adevărul și veșnice toate judecățile dreptății Tale.
161. Căpeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a înfricoșat inima mea.
162. Bucura-mă-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoara mare.
163. Nedreptatea am urât și am disprețuit, iar legea Ta am iubit.
164. De șapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecățile dreptății Tale.
165. Pace multă au cei ce iubesc legea Ta și nu se smintesc.
166. Așteptat-am mântuirea Ta, Doamne, și poruncile Tale am iubit.
167. Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale și le-a iubit foarte.
168. Păzit-am poruncile Tale și mărturiile Tale, că toate căile mele înaintea Ta sunt, Doamne.
169. Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă înțelepțește.
170. Să ajungă cererea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă izbăvește.
171. Să răspândească buzele mele laudă, că m-ai învățat îndreptările Tale.
172. Rosti-va limba mea cuvintele Tale, că toate poruncile Tale sunt drepte.
173. Mâna Ta să mă izbăvească, că poruncile Tale am ales.
174. Dorit-am mântuirea Ta, Doamne, și legea Ta cugetarea mea este.
175. Viu va fi sufletul meu și Te va lăuda și judecățile Tale îmi vor ajuta mie.
176. Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută pe robul Tău, că poruncile Tale nu le-am uitat.


 Autor- Vasile Andru
fragment din- Rugaciuni cu puteri vindecatoare, Editura Cartea Moldovei



20:40:04 . 18 Mai 2012
Admin · 27772 vizualizari · 4 comentarii
Categorii: Spiritualitate

Link permanent catre articolul complet

http://calea-vindecarii.blogest.ro/Sanatate-b1/Psalmii-si-vindecarea-b1-p72.htm

Comentarii

Comentariu de la: Admin [ Membru ] Website
Va multumesc mult pentru aprecieri, doamna Maria.
Ma bucur daca prin intemediul acestui blog, reusesc sa aduc o raza de speranta si bucurie unor suflete deschise catre Lumina si Adevar.
Doamne ajuta!!!
   31/07/2016 @ 13:14:18
Comentariu de la: Maria [ Vizitator ]
Cel mai mult imi place Psalmul 99 este extraordinar si aduce mari bucurii, depinde de cum este perceput.
Aveti un blog luminat de credinta si va multumim pentru bunatatea de care da ti dovada.
Maria
   31/07/2016 @ 11:46:17
Comentariu de la: Admin [ Membru ] Website

Informatiile despre Psalmi le-am primit pe e-mail.
Autorul este- Vasile Andru, asa cum este mentionat la sfarsitul articolului.
Fragment din cartea scrisa de domnia sa, intitulata- Rugaciuni cu puteri vindecatoare, Editura Cartea Moldovei.
   17/01/2016 @ 10:13:37
Comentariu de la: chirilov catalin [ Vizitator ]
DE UNDE AVETI ACESTE INFORMATI DESPRE PSALMI ? IERTARE! DOAMNE AJUTA!
   17/01/2016 @ 00:17:20

Scrieti un comentariu

Statutul noilor comentarii: In asteptare





Url-ul dvs. va fi afisat.


Va rugam introduceti codul continut de imagini


Textul comentariului

Optiuni
   (Salveaza numele, emailul si url-ul in cookies.)